PSIHOPATOLOGÍE s.f. Ramură a medicinei care studiază tulburările activității psihice. [Gen. -iei. / < fr. psychopathologie, cf. gr. psyche – suflet, pathos – boală, logos – știință]. Vezi definitia »

IMAGERÍE s. f. ansamblu de imagini reprezentând fapte, personaje etc. având aceeași origine sau sursă. (< fr. imagerie) Vezi definitia »

ERGOTROPÍE s. f. stare determinată de intensitatea proceselor de combustie și apărare generală a organismului. (< fr. ergotropie) Vezi definitia »

EPILEPSÍE, epilepsii, s. f. Boală a sistemului nervos, caracterizată prin crize convulsive intermitente, însoțite de pierderea cunoștinței, de halucinații și de alte tulburări psihice; pedepsie, boala copiilor, ducă-se-pe-pustii. – Din fr. épilepsie, lat. epilepsia. Vezi definitia »

Sefie, sefii, s.f. 1. Cel mai mare in rang dintre angajati.Sef peste angajati – Sef + suf. -ie. Vezi definitia »