pringúță, pringúțe, s.f. (reg.) fiecare dintre cele patru scândurele care se prind de marginile pereților laterali ai unui stup. Vezi definitia »

régulă (regule), s. f. – Normă. – Var. pl. reguli. Lat. regula (sec. XIX). Este dubletul lui riglă, s. f. (linie), din ngr. ῥίγλα (Gáldi 246). – Der. regula, vb. (a reglementa; a ordona, a determina; familiar, a pedepsi; Arg., a se copula); regulament, s. n. (normă; Arg., copulație); regularisi, vb. (a regulariza; a corecta, a îmbunătăți, a pedepsi); regulator, s. m. din fr. régulateur; neregulat, adj. (iregular; adv., fără nici o regulă). Răgulă, s. f. (clasă, castă), cuvînt folosit numai de Dosoftei, poate un latinism, înțeles de el ca „ordin”. Vezi definitia »

PARACISTÍTĂ s. f. inflamație a țesutului conjunctiv din jurul vezicii urinare. (< fr. paracystite) Vezi definitia »

BRICÓLĂ s.f. Mașină de război asemănătoare cu balista, folosită mai ales în evul mediu. [< fr. bricole, it. briccola]. Vezi definitia »

PÍCTORIȚĂ s.f. Artistă plastică care se ocupă cu pictura. [< pictor + -iță]. Vezi definitia »