SEMNALIZÁRE, semnalizări, s. f. 1. Acțiunea de a semnaliza și rezultatul ei; înștiințare, comunicare prin semnale. 2. (Psih.) Punere a organismului în legătură cu mediul, prin anumite semnale. ◊ Sistem de semnalizare = totalitatea semnalelor prin care organismul se pune în legătură cu mediul înconjurător, prin intermediul scoarței cerebrale. Primul sistem de semnalizare = activitatea de semnalizare legată de „semnalele directe”, adică de însușirile optice, acustice, olfactive etc. ale obiectelor din realitate. Al doilea sistem de semnalizare = activitatea de semnalizare specifică oamenilor, legată de cuvinte, denumite de Pavlov semnale ale semnalelor directe; limbajul. 3. (Concr.) Instalație pe un aerodrom, la o cale ferată, într-un port, la intersecțiile străzilor cu ajutorul căreia se fac comunicări prin semnale la distanță. – V. semnaliza. Vezi definitia »

HRENȚUÍRE s. f. v. hrențui. [DMLR] Vezi definitia »

MODELIZÁRE, modelizări, s. f. Acțiunea de a modeliza și rezultatul ei; modelare. – V. modeliza. Vezi definitia »

DEMUTIZÁRE s.f. Acțiunea de a demutiza și rezultatul ei. [< demutiza]. Vezi definitia »

PRIMINÍRE s. f. v. PRIMINI. [DLRM] Vezi definitia »