ACROMIOTONÍE s. f. contracție involuntară la una din extremități. (< fr. acromiotonie) Vezi definitia »

PARATIROIDECTOMÍE s.f. (Med.) Ablațiune chirurgicală a glandelor paratiroide. [Pron. -ro-i-, gen. -iei. / < fr. parathyroïdectomie]. Vezi definitia »

PROZODÍE s. f. parte a poeticii care studiază versificația sub raportul structurii versurilor, al accentelor și cantităților vocale din vers. (< fr. prosodie, lat., gr. prosodia) Vezi definitia »

TAUTOMERÍE s.f. (Chim.) Proprietate a unor substanțe organice izomere de a trece cu ușurință una în alta. [< fr. tautomérie, cf. gr. tauto – același, meros – parte]. Vezi definitia »

INSTAURÁȚIE s.f. Instaurare. ♦ (Estet.) Act prin care se constituie o operă de artă ca realitate originală, inexistentă înaintea creației artistice. [Pron. -sta-u-, gen. -iei, var. instaurațiune s.f. / < fr. instauration]. Vezi definitia »