ORNITOLOGÍE s. f. Parte a zoologiei care se ocupă cu studiul sistematicii, al morfologiei și al ecologiei păsărilor. – Din fr. ornithologie, germ. Ornithologie. Vezi definitia »

pantazíe s.f. (reg.) mușcată. Vezi definitia »

TAHIMETRÍE s.f. Metodă de măsurare indirectă a unghiurilor, a distanțelor și a diferențelor de nivel dintre anumite puncte de pe teren, cu ajutorul tahimetrului; stadimetrie; taheometrie. [Gen. -iei. / < fr. tachymétrie, cf. gr. tachys – rapid, metron – măsură]. Vezi definitia »

MACROSCOPÍE, macroscopii, s. f. Examinare cu ochiul liber sau cu un instrument optic a suprafeței unei piese, unui material etc. – Din fr. macroscopie. Vezi definitia »

IDIOGAMÍE s. f. polenizare în care polenul provine de la aceeași floare. (< fr. idiogamie) Vezi definitia »