Definita cuvantului dispariție
DISPARÍȚIE s.f. Faptul de a dispărea; pieire, stingere; moarte. ◊ A fi pe cale de dispariție = a dispărea încetul cu încetul. [Gen. -iei, var. disparițiune s.f. / cf. fr. disparition].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu dispariție
HETEROCROMÍE, heterocromii, s. f. (Med.) Anomalie congenitală caracterizată prin colorarea diferită a irisurilor. – Din fr. hétérochromie. Vezi definitia »
PLUVIOMETRÍE s. f. determinarea cantității de precipitații etc. căzute într-un interval de timp pe o suprafață. (< fr. pluviométrie) Vezi definitia »
COAPTÁȚIE, coaptații, s. f. 1. (Biol.) Stare de interacțiune a organelor unui corp viu. 2. (Med.) Manevră chirurgicală sau ortopedică de a pune la loc fragmentele oaselor fracturate sau oasele luxate. [Pr.: co-ap-] – Din fr. coaptation. Vezi definitia »
VÂJGĂRÁIE, vâjgărăi, s. f. (Reg.) Vânt puternic de iarnă, care spulberă zăpada. – Din vâj1. Vezi definitia »
PLÁVIE, plavii, s. f. Insuliță plutitoare (sau fixată la malul apei) formată din stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori etc. intrate în putrefacție și amestecate cu nămol. ◊ Expr. A se lăsa (sau a se lungi) plavie = a se întinde la pământ. [Pl. și: (pop.) plăvii] – Din sl. plavĩ. Vezi definitia »