Definita cuvantului displăcere
DISPLĂCÉRE s.f. Faptul de a displăcea; neplăcere. [< displăcea].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu displăcere
DESISTÁRE, desistări, s. f. Acțiunea de a desista și rezultatul ei. – V. desista. Vezi definitia »
BOCITOÁRE, bocitoare, s. f. Femeie care se îndeletnicește cu bocitul la înmormântări. – Din boci + suf. -(i)toare. Vezi definitia »
SPLENDOÁRE s. f. frumusețe fără seamăn; strălucire, măreție. ◊ lucru splendid. (< fr. splendeur, lat. splendor) Vezi definitia »
CERCETÁRE, cercetări, s. f. Acțiunea de a (se) cerceta și rezultatul ei. – V. cerceta. Vezi definitia »
AVÂNTÁRE s. f. Acțiunea de a (se) avânta. – V. avânta. Vezi definitia »