VEXILAȚIÚNE s.f. v. vexilație. Vezi definitia »

DIGRESIÚNE, digresiuni, s. f. Abatere, îndepărtare de la subiectul tratat; excurs; parte a unei lucrări care conține o asemenea abatere. [Pr.: -si-u-. – Var.: (înv.) digrésie s. f.] – Din fr. digression, lat. digressio, -onis. Vezi definitia »

DISCUSIÚNE s. f. dezbatere contradictorie, controversă; ceartă; contestație. (< fr. discussion, lat. discussio) Vezi definitia »

INVENȚIÚNE s. f. (muz.) fantezie, improvizație cu caracter polifonic; piesă instrumentală, cuprinzând două sau trei linii melodice, în care se folosesc procedeele polifonice. (< it. invenzione, fr. invention) Vezi definitia »

bun de răzuit izmene expr. (d. – instrumente de tăiat) tocit. Vezi definitia »