DENUDAȚIÚNE s.f. v. denudație. Vezi definitia »

JUXTAPÚNE, juxtapún, vb. III. Tranz. A pune mai multe obiecte alături, unul lângă altul; a alătura. ◊ Refl. și tranz. (Gram.) A (se) îmbina prin juxtapunere. – Din fr. juxtaposer (după pune). Vezi definitia »

IMPERFECȚIÚNE s.f. Starea a ceea ce este imperfect; defect. [Pron. -ți-u-, var. imperfecție s.f. / cf. fr. imperfection, it. imperfezione, lat. imperfectio]. Vezi definitia »

INCUBAȚIÚNE s. f. v. incubație. Vezi definitia »

geáne s. f. – Lume. Origine necunoscută. Numai în Banat. După DAR, în legătură cu alb. giri „castă”, calabr. jenia, din gr. γενεά „creație”. Diculescu, Elementele, 491 și Giuglea, Dacor., III, 621, pleacă de la gr. γέννα „origine”. Vezi definitia »