NEORAȚIONALÍSM s.n. Curent filozofic antipozitivist, care încearcă să integreze în mod coerent luarea în considerare a factorului subiectiv al cunoașterii într-o concepție ce consideră că teoria este subordonată obiectului existent independent de subiect. [Pron. ne-o-ra-ți-o-. / < fr. néo-rationalisme]. Vezi definitia »

INTEGRALÍSM s. n. 1. curent de avangardă în literatura dintre cele două războaie mondiale care proclamă o artă a imediatului și a autenticității totale. 2. aspirație către actualizarea completă a propriei ideologii în viața social-politică. (< it. integralismo) Vezi definitia »

GEOMORFÍSM s.n. Configurație, formă a Pământului sau a unei suprafețe terestre. [Pron. ge-o-. / cf. fr. géomorphisme]. Vezi definitia »

IDIOCROMATÍSM s.n. Proprietate a unor minerale de a fi idiocromatice. [Pron. -di-o-. / < fr. idiochromatisme]. Vezi definitia »

EXCLUSIVÍSM s. n. 1. Atitudinea celui care refuză să ia în considerație părerile sau ideile altora. 2. Caracterul a ceea ce este exclusiv. – Din fr. exclusivisme. Vezi definitia »