Definita cuvantului dizgrațiere
DIZGRAȚIÉRE s.f. Acțiunea de a dizgrația și rezultatul ei; cădere în dizgrație. [< dizgrația].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu dizgrațiere
NUTRÍRE, nutriri, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) nutri și rezultatul ei. – V. nutri. Vezi definitia »
DESERTIZÁRE s.f. Acțiunea de a desertiza. ♦ Operația de desfacere a două piese sertizate. [< desertiza]. Vezi definitia »
DEGENERÁRE, degenerări, s. f. Faptul de a degenera; decădere, stricare, degenerescență, degenerație. – V. degenera. Vezi definitia »
MĂGULÍRE, măguliri, s. f. Acțiunea de a (se) măguli și rezultatul ei. – V. măguli. Vezi definitia »
PSALMODIÉRE, psalmodieri, s. f. Acțiunea de a psalmodia și rezultatul ei; mod specific de a psalmodia. [Pr.: -di-e-] – V. psalmodia. Vezi definitia »