OLFACTOMETRÍE s. f. determinare a gradului de sensibilitate olfactivă. (< fr. olfactométrie) Vezi definitia »

ACIANOPSÍE s. f. defect al vederii în imposibilitatea de a distinge culoarea albastră. (< fr. acyanopsie) Vezi definitia »

ECONOMÍE s. f. 1. totalitatea ramurilor muncii sociale existente într-o anumită orânduire socială, determinate de stadiul de dezvoltare a forțelor de producție și a relațiilor de producție. ◊ totalitatea relațiilor de producție care constituie cadrul desfășurării muncii sociale. ♦ ~ de piață = formă de organizare și funcționare a economiei în care oamenii își desfășoară activitatea în mod liber, autonom și eficient. ◊ ramură, sector de activitate productivă. ◊ gospodărire. 2. știința care se ocupă cu studiul economiei (1). ♦ ~ politică = știință socială care studiază legile producției sociale, ale repartiției și schimbului bunurilor materiale, specifice diferitelor orânduiri sociale în succesiunea lor istorică. 3. chibzuință, cumpătare (în cheltuieli). 4. (pl.) rezervă de bani: bani agonisiți. 5. alcătuire, compoziție a planului unei lucrări, a tratării unei chestiuni etc. (< fr. économie, lat. oeconomia, gr. oikonomia) Vezi definitia »

ECOETOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul evaluării comportamentului de supraviețuire al ființelor vii; ecologie comportamentală. (pref. eco²- + etologie) Vezi definitia »

PNEUMOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază bolile plămânului și tratamentul lor. (< fr. pneumologie) Vezi definitia »