DERÍVĂ s.f. I. 1. Unghi format de axa longitudinală a unei nave sau a unui avion cu drumul de urmat sub acțiunea curenților maritimi sau aerieni. ◊ A merge în derivă = a naviga în voia vântului și a valurilor. 2. Unghi format, la tragerile indirecte cu tunul, de planul de tragere cu planul de ochire. II. Partea verticală fixă a ampenajului unui avion, al unui planor. [< fr. dérive, it. deriva]. Vezi definitia »

obârșoácă s.f. (reg.) vale întunecoasă. Vezi definitia »

TULÍPĂ s.f. (Liv.) Plantă erbacee bulboasă, cu flori în formă de cupe, colorate în alb, galben, roșu, violet etc.; (pop.) lalea. [< fr. tulipe]. Vezi definitia »

CONJUNCTIVÍTĂ s. f. inflamație a conjunctivei. (după fr. conjonctivite) Vezi definitia »

BALOCÓRĂ adj., s. f. (Plantă) la care diseminarea se face printr-un mecanism propriu de expulzare. (< fr. ballochore) Vezi definitia »