LAMÉLĂ s. f. 1. plăcuță subțire de sticlă, de metal sau de lemn; lamă mică. 2. lamă subțire de țesut osos. ◊ expansiune celulară în formă de lamă. (< fr. lamelle, lat. lamella) Vezi definitia »

VĂIOÁGĂ, văioage, s. f. Văiugă¹. – Din văi (pl. lui vale) + suf. -oagă. Vezi definitia »

DIMPREÚNĂ adv. Împreună (1). – De⁴ + împreună. Vezi definitia »

TIFÓZĂ s. f. (Med. vet.; în sintagma) Tifoză aviară = boală a puilor de găină produsă de un virus din grupul bacteriilor paratifice. – Din fr. typhose. Vezi definitia »

CLAVÍCULĂ s.f. Os din centura scapulară care leagă omoplații de stern. [< fr. clavicule, cf. lat. clavicula]. Vezi definitia »