TELÚRIC, -Ă adj. 1. (Liv.) Referitor la pământ, pământesc. ♦ (Fiz.) Curent teluric = curent electric care circulă prin sol. 2. Acid teluric = acid foarte slab care se obține prin oxidarea telurului cu acid cloric. [< fr. tellurique, cf. lat. tellus – pământ]. Vezi definitia »

AMINOBENZÓIC adj. (Chim.; în sintagma) Acid aminobenzoic = pulbere cristalină incoloră, solubilă în apă și alcool, întrebuințată în chimie ca reactiv de determinare a cuprului, mercurului, plumbului etc. și ai cărei derivați sunt folosiți în farmacie, parfumerie; acid antranilic. [Pr.: -zo-ic] – Din fr. aminobenzoïque. Vezi definitia »

MITÓTIC, -Ă adj. Referitor la mitoză. [< fr. mitotique]. Vezi definitia »

PARENÉTIC¹, -Ă I. adj. care îndeamnă la virtute; moralizator. II. s. f. exortație cu caracter moralizator. (< fr. parénétique, it. parenetico) Vezi definitia »

RIZOMÉLIC, -Ă adj. (Anat.) Referitor la rădăcina membrelor. [< fr. rhizomélique]. Vezi definitia »