MIXT, -Ă I. adj. compus din elemente eterogene; ames-tecat. ♦ școală (sau clasă) ~ă = școală (clasă) frecventată de elevi de ambele sexe; cor ~ = cor format din voci bărbătești și femeiești; (mat.) număr ~ = număr format din numere întregi și din fracții. II. s. f. pl. produse miniere naturale din minerale diferite, concrescute. ◊ produse intermediare conținând atât materiale utile, cât și sterile. (< fr. mixte, lat. mixtus) Vezi definitia »

Hypertext – hipertext – O metodă de realizare a unui text, ideală pentru utilizarea pe calculator, care permite cititorului să parcurgă materialul în maniera aleasă de el. Pentru a realiza un hipertext, mai întâi „tranșați” informațiile în unități mici, manevrabile, cum ar fi paginile individuale de text. Aceste unități sunt numite noduri. Apoi înglobați în text hiperlegături (numite și ancore). Când cititorul execută clic pe o hiperlegătură, programul de hipertext afișează un nod diferit. Procesul de navigare printre nodurile legate în acest fel se numește răsfoire (browsing). O colecție de hiperlincuri este numită web. WWW (World Wide Web) este un sistem de hipertext la scară globală. Aplicațiile de hipertext sunt foarte utile în special atunci când se lucrează cu cantități mari de text, ca în cazul enciclopediilor sau al documentelor juridice. [Dicționar de calculatoare și Internet, ed. Teora] Vezi definitia »

FOTOTÉXT s. n. text explicativ la câteva instantanee fotografice. (< foto¹- + text) Vezi definitia »

CONTÉXT s.n. 1. Text mai mare dintr-o scriere în care se încadrează un cuvânt, o expresie, interesante dintr-un anumit punct de vedere. ♦ Text, cuprins. 2. Ansamblu de împrejurări care însoțesc un eveniment. [< fr. contexte, cf. lat. contextus]. Vezi definitia »

CONTÉXT s. n. 1. text mai cuprinzător dintr-o scriere în care se încadrează un cuvânt, o expresie etc., interesante dintr-un anumit punct de vedere. ♦ ~ minimal = cea mai mică îmbinare de cuvinte prin care se poate ilustra un raport sintactic, o valoare a unei forme. ◊ cuprins. 2. (fig.) ansamblu de circumstanțe care însoțesc un eveniment; conjunctură, situație specifică. (< fr. contexte, lat. contextus) Vezi definitia »