FRULLÁTO s.n. Procedeu special de alternare rapidă a sunetelor la unele instrumente de suflat (flaut, trompetă), asemănător cu tremolo sau cu glissando. [< it. frullato]. Vezi definitia »

FITO-, -FÍT(Ă) elem. „plantă, vegetație”. (< fr. phyto-, -phyte, cf. gr. phyton) Vezi definitia »

VÉTO s.n. 1. (Ant.) Drept pe care îl aveau tribunii plebei în Roma antică de a se opune hotărârilor senatului, folosind formula veto. 2. Drept excepțional pe care îl are cineva de a se opune unei hotărâri folosind această formulă. [< lat. veto – mă opun]. Vezi definitia »

FRUCTO- elem. fructi-. Vezi definitia »

SECÉNTO s.n. v. seicento. Vezi definitia »