tulburare majora in perceptie directa a realitatii inconjuratoare, a functiilor cognitive si afective Vezi definitia »

nesăturáre s.f. (înv.) 1. faptul de a fi nesățios; lăcomie la mâncare. 2. faptul de a nu se mulțumi cu ce are, de a căuta să obțină tot mai mult; lăcomie. Vezi definitia »

HARNAȘÁRE s.f. Acțiunea de a harnașa și rezultatul ei. [< harnașa]. Vezi definitia »

ABATERE s.f. (Mold.) Înclinație, vocație, aptitudine. Să cerce buni dascali, să-i învețe legea și alte învățături și meșteșu<gu>ri, după abaterea lor. BUGOAVNĂ 1775, 43V. Etimologie: abate. Vezi și abătut. Vezi definitia »

VEGETÁRE s.f. Faptul de a vegeta. [< vegeta]. Vezi definitia »