ștubéu, ștubéie, s.n. (reg.) 1. stup primitiv, făcut dintr-un copac scorburos sau scobit. 2. fântână cu izvorul la mică adâncime, care are ca ghizd un trunchi de copac scorburos sau scobit. 3. groapă adâncă; râpă, văgăună. Vezi definitia »

NOPÉU s. n. îngroșare a firelor textile finite, în timpul fabricației, datorită aglomerării de fibre din materia primă. (< fr. nope) Vezi definitia »

PAPILIONACÉU, -ÉE, papilionacei, -cee, s. f., adj. 1. S. f. (La pl.) Subfamilie de plante dicotiledonate leguminoase care au florile cu cinci petale, asemănătoare cu aripile unui fluture; (și la sg.) plantă din această familie. 2. Adj. (Despre corola unor plante) Care seamănă cu un fluture; (despre plante) care are o asemenea corolă. [Pr.: -li-o-] – Din fr. papilionacés. Vezi definitia »

TEMETÉU, temeteie, s. n. (Reg.) Cimitir. – Din magh. temetö. Vezi definitia »

FUZÉU s.n. v. fuzee. Vezi definitia »