Definita cuvantului ecou
ECÓU s.n. 1. Reflectare a unui sunet pe o suprafață discontinuă; repetarea unui sunet prin reflectarea lui de un corp; sunetele astfel repetate. 2. (Fig.) Răsunet produs de un eveniment etc. 3. (Fig.) Persoană care repetă mereu ceea ce zice altcineva. [Pl. -uri, var. echo și eho s.n. / < lat. echo, gr. echo – sunet, cf. Echo – nimfă pedepsită de Hera să repete mereu ultima silabă a cuvintelor auzite].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ecou
BARÓU, barouri, s. n. (În vechea organizare judecătorească) Corpul organizat al avocaților dintr-un județ; localul în care era instalat. V. colegiu. – Fr. barreau. Vezi definitia »
POANTÓU, poantouri, s. n. Ac de reglare al unui carburator, care servește la deschiderea și închiderea accesului combustibilului în carburator. – Din fr. pointeau. Vezi definitia »
BARÓU s. n. organizație profesională a avocaților dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială. (< fr. barreau) Vezi definitia »
potóu (potóuri), s. n. – Țintă, punct final al unei curse. Fr. poteau. Vezi definitia »
LINTÓU, lintouri, s. n. Element de construcție monolit, dispus orizontal deasupra unei deschideri, pentru a prelua greutatea zidăriei de deasupra; buiandrug. – Din fr. linteau. Vezi definitia »