SÓTHO subst. 1. S. n. Familie de limbi bantu, incluzând tswana (2), vorbită în sudul Africii. ♦ (p. ext.) Oricare dintre limbile aparținătoare familiei sotho. 2. S. m. Membru al populației vorbitoare a limbilor sotho (1). (cf. engl. sotho < sotho sotho) [AHDEL] Vezi definitia »

MIHOHÓ interj. Cuvânt care imită nechezatul calului. – Onomatopee. Vezi definitia »

TROHO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „roată”, „rotund”, „rond”. [Var. trocho-, troco-. / < fr. trocho-, it. troco-, cf. lat. trochum, gr. trochos]. Vezi definitia »

BASHO [bașo] (pe numele întreg Matsuo Munefusa B.) (1644-1694), poet japonez. Cel mai strălucit reprezentant al haikai-ului. Vezi definitia »

QUEBRACHO [CHE-BRÁ-CIO] s. m. arbore tropical din America de Sud, cu lemnul foarte dur, bogat în tanin; lemnul însuși. ◊ material tanant extras din scoarța și lemnul acestui arbore, utilizat în industria pielăriei. (< sp. quebracho) Vezi definitia »