născocorâre, născocorâri, s.f. (înv.) 1. lăudare, îngâmfare, fudulire. 2. răstire, înfuriere, mâniere. Vezi definitia »

MIZÁRE, mizări, s. f. Acțiunea de a miza și rezultatul ei; miză. – V. miza. Vezi definitia »

HIPERCARACTERIZÁRE s.f. (Lingv.) Cumul de mijloace morfologice folosit pentru evidențierea unei singure valori lexicale sau gramaticale. [După germ. Hypercharakterisierung]. Vezi definitia »

ȘTEMUÍRE, ștemuiri, s. f. Acțiunea de a ștemui și rezultatul ei. – V. ștemui. Vezi definitia »

CINEFICÁRE s.f. Acțiunea de a cinefica. [< cinefica]. Vezi definitia »