SUFICIÉNT, -Ă adj. 1. (adesea adv.) Destul, de ajuns. 2. (Despre oameni) Încrezut, prea mulțumit de sine; înfumurat. [Pron. -ci-ent. / cf. it. sufficiente, fr. suffisant, lat. sufficiens]. Vezi definitia »

MONOREFRINGÉNT, -Ă adj. (despre substanțe) care prezintă monorefringență. (< fr. monoréfringent) Vezi definitia »

REVIZUÉNT s.m. (Jur.) Cel care introduce o cerere de revizuire a unui proces. [Pron. -zu-ent. / et. incertă]. Vezi definitia »

elefant Vezi definitia »

COTIZÁNT, -Ă, cotizanți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care cotizează (1). – Din fr. cotisant. Vezi definitia »