REPETÁRE, repetări, s. f. Acțiunea de a (se) repeta și rezultatul ei; repetiție. – V. repeta. Vezi definitia »

SURGUNÍRE s. f. v. surghiunire. Vezi definitia »

DEZVINOVĂȚÍRE, dezvinovățiri, s. f. Acțiunea de a (se) dezvinovăți; cuvinte, argumente prin care cineva (se) dezvinovățește; dezvinuire, disculpare. – V. dezvinovăți. Vezi definitia »

IONIZÁRE s.f. 1. Formarea de ioni într-un anumit mediu; ionizație. 2. Introducere de ioni în organism în scop terapeutic. [< ioniza]. Vezi definitia »

AUTODOTÁRE, autodotări, s. f. Acțiunea de a se autodota și rezultatul ei. [Pr.: a-u-] – V. autodota. Vezi definitia »