ARISTÓN, aristoane, s. n. Aparat muzical care, acționat cu o manivelă, execută mecanic ariile înregistrate pe niște discuri. – Fr. ariston (< gr.). Vezi definitia »

PITÓN², pitoni, s. m. (La pl.) Gen de șerpi mari, neveninoși, care trăiesc în regiunile tropicale, hrănindu-se mai ales cu mamifere mici (Python); (și la sg.) animal din acest gen. – Din fr. python. Vezi definitia »

IERODIÁCON, ierodiaconi, s. m. Călugăr cu funcție de diacon. [Pr.: -di-a-] – Din sl. ijerodijakonŭ. Vezi definitia »

mason (masóni), s. m. – Francmason. Fr. (franc-)maçon. Sec. XIX (loja cea mai veche din București a fost Steaua Dunării, 1857; de la 1880 la 1914, marea lojă din București le-a condus pe cele din Austria și Grecia). – Der. masonic, adj.; masonerie, s. f. Cf. farmazon. Se folosește și în formele autentice, francmason și der. lui. Vezi definitia »

GHINIÓN s.n. Nenoroc, neșansă. [Pron. -ni-on, pl. -oane, -onuri. / < fr. guignon]. Vezi definitia »