fínic (fínici), s. m. – Centimă dintr-o coroană austriacă. Var. pfenig (sec. XVII). Germ. Pfennig (DAR). Trans., înv. Vezi definitia »

ANTAGÓNIC, -Ă, antagonici, -ce, adj. Antagonist. ◊ Contradicție antagonică = contradicție care constituie conținutul procesului de dezvoltare și care nu se rezolvă decât prin distrugerea elementului vechi în favoarea celui nou. – Din fr. antagonique. Vezi definitia »

FORPÍC s.n. Compartiment etanș în prora unei nave, destinat să limiteze invadarea apei și în care se păstrează lanțul ancorei, diferite vopsele etc. [< germ. Vorpick, cf. engl. forepeak]. Vezi definitia »

ENURÉTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de enurezis. (< fr. énurétique) Vezi definitia »

Antibiotic- ă, antibiotici, -ce – s.n., adj, fr. antibiotique. I. S.n. Substanta de biosinteză microbiana, cu toxicitate selectivă, netoxică pentru organismul superior, dar toxică pentru anumite specii deferite filogenetic de specia producatoare; foarte diferite ca natură chimică. II. Adj. Care ține de un antibiotic Vezi definitia »