ORBEÁLĂ, orbeli, s. f. (Reg.) Slăbire a vederii; orbire. – Orbi + suf. -eală. Vezi definitia »

ARCÁDĂ, arcade, s. f. 1. Element arhitectural format dintr-un arc și din elementele care-l susțin (coloane, stâlpi, ziduri). 2. Porțiune anatomică în formă arcuită; (în special) partea curbată în formă de arc a osului frontal, deasupra ochiului. – Fr. arcade. Vezi definitia »

FONOANGEIOGRÁMĂ s. f. imagine înregistrată prin fonoangeiografie. (< fr. phonoangéiogramme) Vezi definitia »

ștílfă s.f. (înv.) un anumit fel de țesătură. Vezi definitia »

PANORÁMĂ s. f. 1. priveliște de natură cu orizont larg, văzută din depărtare și de la înălțime. 2. (fig.) expunere generală a unui subiect vast; frescă. 3. tablou mare aplicat pe peretele unei încăperi rotunde, care primește lumina de sus, dând spectatorului aflat în mijlocul încăperii iluzia unei imagini reale; (p. ext.) clădirea însăși. 4. spectacol de bâlci cu scamatorii; acrobații etc. 5. panoptic (2). (< fr. panorama, germ. Panorama) Vezi definitia »