EUFONÍE s.f. Împerechere armonioasă de sunete, care impresionează plăcut auzul. V. muzicalitate. [Gen. -iei. / cf. fr. euphonie, lat., gr. euphonia < eu – bine, phone – voce]. Vezi definitia »

PARAZITOLOGÍE s. f. ramură a biologiei care studiază organismele parazite și măsurile de combatere a acestora. (< fr. parasitologie) Vezi definitia »

PSEUDOMNEZÍE s. f. memorie falsă. (< fr. pseudomnésie) Vezi definitia »

MITRÁLIE s. f. fiecare dintre bucățile de fier cu care se umpleau în trecut unele proiectile pentru tunuri. (< fr. mitraille, it. mitraglia) Vezi definitia »

ICONOLOGÍE s. f. 1. Știință care se ocupă cu studierea atributelor proprii diferitelor personaje din mitologia greco-romană, creștină etc., a căror cunoaștere permite artiștilor să reprezinte personajele respective. 2. Ramură a paleontologiei care studiază urmele (de locomoție) lăsate de vertebrate pe unele sedimente. – Din fr. iconologie. Vezi definitia »