SÉPIE s.f. Moluscă cefalopodă marină, cu corpul oval și cu brațe tentaculare, care, când este în pericol de a fi prinsă, emană un lichid negricios care tulbură apa. [Pron. -pi-e, gen. -iei. / < fr. sépia, cf. gr., lat. sepia]. Vezi definitia »

ARTERIOLOGÍE s.f. Ramură a anatomiei care se ocupă cu studiul arterelor. [Pron. -ri-o-, gen. -iei. / < fr. artériologie]. Vezi definitia »

ENDOECÍE s. f. folosire a cavităților din corpul indivizilor unei specii ca locuință de către indivizii altei specii, fără ca între cele două organisme să existe relații de parazitism. (< endo- + gr. oikos, casă) Vezi definitia »

ALOCHINEZÍE s.f. (Biol.) Tulburare constând în executarea fără voie a unei mișcări în locul celei dorite. [< fr. allocinésie]. Vezi definitia »

ANEMOMORFÍE s. f. conformație a plantelor de a se apăra împotriva acțiunii vântului. (< fr. anémomorphie) Vezi definitia »