întunerecós (întunericós), -oásă, adj. (pop., înv.) întunecos. Vezi definitia »

tăfălugós, -oásă, tăfălugóși, -oáse, adj. (reg.) mătăhălos, greoi. Vezi definitia »

NESĂȚIÓS, -OÁSĂ, nesățioși, -oase. adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu se mulțumește cu ce are, care caută să obțină, să acapareze tot mai mult; lacom, avid, nesătul (2). 2. Care nu se simte niciodată sătul; care nu are saț la mâncare, la băutură; p. ext. lacom, + (Reg.; despre mâncăruri) Care nu satură. 3. Fig. Care nu poate fi astâmpărat, potolit, stăpânit; p. ext. mistuitor, devorant. ♦ (Adverbial) Cu nesaț, cu plăcere, cu voluptate. [Pr.: -ți-os] – Ne- + sățios. Vezi definitia »

pocós, -oásă, adj. (reg.) mițos. Vezi definitia »

frumos , placut de ceilalti Vezi definitia »