sfășíe, sfășíi, s.f. 1. (înv. și reg.) fâșie; bucată de carne (sfârtecată). 2. (reg.) curelușă împodobită cu ținte de alamă. 3. (reg.) bucată de pământ lungă și îngustă. 4. (reg.) sfert dintr-un miel care a fost tăiat; ciozvârtă. 5. (reg.) chimir. 6. (reg.) fire groase de cânepă din care se fac funii, bice. 7. (înv. și reg.) făclie cu care se pescuiește noaptea; fachie, fașcă. Vezi definitia »

OSICULECTOMÍE s. f. extirpare a osiculelor urechii mijlocii. (< fr. ossiculectomie) Vezi definitia »

ZOOFOBÍE, zoofobii, s. f. Stare patologică manifestată printr-o frică de animale. – Din fr. zoophobie. Vezi definitia »

FIGURÁȚIE, figurații, s. f. Ansamblul figuranților (într-o reprezentație, într-un film etc.) ◊ Expr. A face figurație = a avea rol de figurant. – Din fr. figuration, lat. figuratio. Vezi definitia »

LACTOTERAPÍE s. f. tratament bazat pe utilizarea laptelui, injectat sub piele. (< fr. lactothérapie) Vezi definitia »