COMPLÉCȚIE s.f. v. complexiune. Vezi definitia »

SUPRAOXIGENÁȚIE s.f. Supraoxigenare. [După fr. suroxygénation]. Vezi definitia »

ILÚZIE s.f. 1. Aparență înșelătoare datorită perceperii denaturate a realității. 2. (Fig.) Speranță, dorință neîndeplinită; amăgire. ◊ A(-și) face iluzii = a nădăjdui sau a face să nădăjduiască lucruri irealizabile. [Gen. -iei, var. iluziune s.f. / cf. lat. illusio, fr. illusion]. Vezi definitia »

TEOMAHÍE s.f. (Mit.) Luptă între zei. [Gen. -iei. / < fr. théomachie, gr. theomachia]. Vezi definitia »

FOTOCOMPOZÍȚIE s.f. Compoziție fotografică. [< fr. photocompozition]. Vezi definitia »