TRAHEOTÓM s. n. instrument folosit în traheotomie. (< fr. trachéotome) Vezi definitia »

om de nimic Vezi definitia »

MAJORDÓM s.m. Intendentul unui palat regal sau princiar; (p. ext.) șef al personalului de serviciu în casele marilor nobili și bogătași. [< fr. majordome, germ. Majordom, cf. lat. maior – șef, domus – casă]. Vezi definitia »

FITÓM s. n. grupare de plante constituind o unitate ecologică. (< fr. phytome) Vezi definitia »

CENTROZOM (‹ fr. {i}; {s} gr. kentron „centru” + soma „corp”) s. m. (CITOL.) Formațiune citoplasmatică, sferică sau ovală, în centrul căreia se află centriolii, situată, de obicei, în imediata apropierea a nucleului și aparatului Golgi; centrosferă (2). Vezi definitia »