EXAGERÁ vb. I. tr. A mări, a amplifica ceva peste măsură. [< fr. exagérer, cf. lat. exagerare – a îngrămădi]. Vezi definitia »

înconjurá (încónjur, înconjurát), vb. – 1. A face ocolul unui loc, unui obiect. – 2. A împrejmui, a străjui. – 3. A asedia, a încercui. – 4. A evita, a eschiva. – 5. A merge spre o țintă pe un traseu ocolit. Lat. congyrare (Pușcariu 826; Candrea-Dens., 925; DAR). Rezultatul normal, încunjura, var. destul de frecventă, a suferit o disimilație; cf. jur, împrejur. – Der. înconjurător, adj. (care înconjură); înconjurime, s. f. (împrejurime). Vezi definitia »

DESFIGURÁ vb. tr. a poci, a urâți, a sluți (figura, fața cuiva). (după fr. défigurer) Vezi definitia »

CIANURÁ, cianurez, vb. I. Tranz. A supune minereurile operației de cianurare. [Pr.: ci-a-] – Din fr. cyanurer. Vezi definitia »

BACARÁ² s. f. Numele unui joc de cărți. – Fr. baccara. Vezi definitia »