Definita cuvantului epiforă
EPIFÓRĂ s.f. 1. Exagerare de natură patologică a secreției lacrimale. 2. (op. anaforă) Figură de stil constând în repetarea unui cuvânt sau a unor cuvinte la sfârșitul unor unități sintactice sau metrice; epistrofă. [< fr. épiphora, cf. gr. epiphora].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu epiforă
hondoálă, hondoále, s.f. (reg.) gaură naturală pe coasta unui deal. Vezi definitia »
RUMENÍȚĂ, rumeníțe, s. f. Fard, suliman, rumeneală (2.). (din rumeni) Vezi definitia »
BIOACÚSTICĂ s. f. Studiul semnalelor sonore pe care le emit animalele în situații tipice comportamentului lor: împerechere, apărare, orientare în cadrul deplasărilor, atac, îngrijirea puilor, prezențe străine în teritoriul propriu (om, animale, obiecte), perceperea în avans a unor cataclisme naturale. Vezi definitia »
PLANTÚLĂ s. f. plantă tânără, din sămânță germinată. (< fr. plantule) Vezi definitia »
MANDÚLĂ, mandule, s. f. (Reg.) Amigdală. – Magh. mandula. Vezi definitia »