Definita cuvantului chimion
CHIMION s.m. 1. Plantă umbeliferă bi- sau plurianuală, spontană sau cultivată, ale cărei semințe aromatice se întrebuințează în medicină, iar în bucătăria europeană drept condiment; pop. chimen, chimion-de-câmp, chimion sălbatic (Carum carvi). 2. Plantă umbeliferă anuală ale cărei semințe aromatice curbate (albe, maronii sau negre), mai mari și mai amare decât ale chimionului autohton, sunt folosite drept condiment în bucătăria orientală (mai ales chimion alb) și în cea occidentală, în special în amestecuri de condimente, pentru fabricarea lichiorului, precum și în farmacie; (comercial) chimion amar (Cuminum cyminum).
Sursa: DGE
Sursa: DGE
Cuvinte ce rimeaza cu chimion
ANDROSTERÓN s. m. hormon sexual masculin, prezent în urină. (< fr. androstérone) Vezi definitia »
dragón1, dragóni, s.m. (înv.) 1. soldat de cavalerie francez. 2. (fig.) femeie țeapănă. Vezi definitia »
DIÁCON, diaconi, s. m. Membru al clerului aflat pe prima treaptă a ierarhiei preoțești. [Pr.: di-a-] – Din sl. dijakonŭ. Vezi definitia »
CISTRÓN s. m. (biol.) segment de genă cu funcție proprie, care poate determina sinteza unui anumit tip de proteină. (< fr., engl. cistron) Vezi definitia »
tarhón (-ni), s. m. – Plantă folosită drept condiment (Artemisia dracunculus). Tc. (arab.) tarhun (Șeineanu, II, 349; Lokotsch 2034), din gr. δραϰόντιον, cf. bg., pol. tarhon, mag. tarhonya. Vezi definitia »