PÂRNÁIE, pârnăi, s. f. 1. (Reg.) Oală mare de pământ, lărgită în partea de sus, folosită în gospodăria țărănească pentru gătit sau pentru păstrat alimente. ♦ Conținutul unei asemenea oale. 2. (Arg.) Închisoare, temniță. [Pr.: -na-ie] – Et. nec. Vezi definitia »

NUMERÁȚIE s.f. (Mat.) Sistem de simboluri cu care se pot reprezenta grafic numerele. [Gen. -iei, var. numerațiune s.f. / cf. fr. numération, lat. numeratio]. Vezi definitia »

IATROCHIMÍE s. f. Parte a alchimiei care aplica chimia în medicină, considerând procesele fiziologice numai ca fenomene chimice. – Din fr. iatrochimie. Vezi definitia »

PALILALÍE s.f. (Med.) Tulburare a vorbirii care constă în repetarea involuntară a unor propoziții sau cuvinte. [Gen. -iei. / < fr. palilalie, cf. gr. palin – din nou, lalein – a vorbi]. Vezi definitia »

PALEOBIOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază organismele fosile animale și vegetale. V. paleontologie. [Pr.: -le-o-bi-o-] – Din fr. paléobiologie. Vezi definitia »