MARCOTÁJ s.n. Înmulțire a plantelor prin marcote. [< fr. marcottage]. Vezi definitia »

PLACÁJ s.n. 1. Placă obținută prin încleierea mai multor foi de furnir așezate unele peste altele; se folosește la confecționarea de mobile, de panouri etc. 2. Înveliș de piatră, de cărămidă, de lemn etc. cu care se acoperă un element de construcție, un obiect de lemn etc. pentru a le proteja sau a le da un aspect mai frumos. 3. Oprirea din acțiune a unui jucător la rugbi prin imobilizare cu mâinile; placare. [< fr. placage]. Vezi definitia »

METISÁJ s. n. Încrucișare a două rase de animale sau de plante. – Din fr. métissage. Vezi definitia »

BULONÁJ, bulonaje, s. n. Bulonare. – Din fr. boulonnage. Vezi definitia »

JAMBÁJ s. n. fiecare dintre fețele verticale laterale decorate ale unei uși, ferestre sau vetre de cămin. (< fr. jambage) Vezi definitia »