MELÍSMĂ, melisme, s. f. (Muz.) Ornament muzical rezultat din repartiția unei durate lungi într-un grup de note de valoare scurtă. – Din it. melisma, fr. mélisme. Vezi definitia »

văruiálă s. f., g.-d. art. văruiélii; pl. văruiéli Vezi definitia »

COTROBĂIÁLĂ, cotrobăieli, s. f. Faptul de a cotrobăi; scotocire. [Pr.: -bă-ia-] – Cotrobăi + suf. -eală. Vezi definitia »

livádă (livézi), s. f. – Imaș, pășune, pajiște. – Var. livade, (Munt.) livede. – Mr. livade. Ngr. λιβάδι(ον), prin intermediul sl. livada (Miklosich, Slae. Elem., 28; Miklosich, Lexicon, 336; Cihac, II, 174; Pușcariu, Lr., 260), cf. v. sb. livada, livadije (Berneker 771; Vasmer, Gr., 91), bg., sb., cr. livada, rus. levada. Der. direct din ngr. (Roesler 571; Murnu 33; Pascu, II, 58), este, și ea, posibilă. Vezi definitia »

caradáică, caradăici, s.f. (reg.) 1. căruță mare. 2. persoană scurtă și groasă; bondoacă. Vezi definitia »