substantiv: stare/ calitate/insusire de a fi/deveni sters . Declinare, cu art. hotarat: Sing./Pl.: N. stergibilitatea , stergibilitatile G. stergibilitatii , stergibilitatilor D. stergibilitatii , stergibilitatilor A. stergibilitatea , stergibilitatile V. stergibilitate/stergibilitateo !, stergibilitatilor ! Vezi definitia »

INVECTÍV, -Ă adj. (Liv.) Cu caracter de invectivă. [Cf. it. invettivo]. Vezi definitia »

ABERATÍV, -Ă, aberativi, -e, adj. (Livr.) Care este departe de adevăr, care ține de aberație (1). – Din fr. aberratif. Vezi definitia »

STATÍV s. n. 1. dispozitiv pentru susținerea unor piese sau aparate de laborator. ◊ parte a unui microscop care susține dispozitivul optic. 2. trepied montabil, cu planșetă, pe care se fixează aparatul fotografic sau cinematografic, aparatele de iluminat, instrumentele geodezice etc. (< germ. Stativ, fr. statif) Vezi definitia »

INHIBITÍV, -Ă, inhibitivi, -e, adj. Inhibitor. – Din fr. inhibitif. Vezi definitia »