sălășluíre, sălășluíri, s.f. (înv.) 1. sălășluire, locuire. 2. (reg.) așezare, stabilire într-un loc, instalare, fixare a domiciliului. 3. rămânere peste noapte undeva; mânere. 4. primire în gazdă a cuiva, găzduire. Vezi definitia »

COPRÍNDERE s. f. v. cuprindere. Vezi definitia »

ÎNREGIMENTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) înregimenta și rezultatul ei. [< înregimenta]. Vezi definitia »

TRAUMATIZÁRE s.f. Acțiunea de a traumatiza și rezultatul ei. [< traumatiza]. Vezi definitia »

încercarea moarte n-are: moare numai cine-ncearcă prov. (glum.) speranța moare ultima. Vezi definitia »