Definita cuvantului expiator
EXPIATÓR, -OÁRE adj. (Liv.) Care poate șterge, ispăși o greșeală; ispășitor. [Var. espiator, -oare adj. / < fr. expiatoire, lat. expiatorius].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu expiator
CLIMATIZÓR, climatizoare, s. n. Aparat pentru efectuarea climatizării; climatizator. – Din fr. climatiseur. Vezi definitia »
RETUȘÓR, -OÁRE s.m. și f. Persoană care retușează fotografiile într-un atelier. ♦ Cel care face retușuri la confecții. [< fr. retoucheur]. Vezi definitia »
OCTOFÓR, octofori, s. m. (În antichitate) Purtător de litieră. – Din lat. octophoros. Vezi definitia »
MURGUȘÓR, murgușori, s. m. Murguleț (1). – Murg2 + suf. -ușor. Vezi definitia »
BARORECEPTÓR s.m. Terminație nervoasă sensibilă la variațiile presiunii sanguine; presoreceptor. [Var. baroceptor s.m. / < fr. barorécepteur]. Vezi definitia »