Definita cuvantului estetică
ESTÉTICĂ s.f. 1. Știință care studiază legile și categoriile artei, problemele referitoare la esența artei, la raportul dintre artă și realitate, la metodele de creație artistică, la genurile artei etc. 2. Situația, calitatea a ceea ce este estetic, conform legilor artei. [< fr. esthétique, it. estetica, gr. aisthetike].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu estetică
feștílă (feștíle), s. f. – Fitl de lampă. Sl. svĕštilo (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Miklosich, Lexicon, 832; Cihac, II, 108; Conev 62), cf. cr. svĕštilo „fitil”. Vezi definitia »
INTUMESCÉNȚĂ, intumescențe, s. f. (Med.) Organ sau porțiune de organ umflată. – Din fr. intumescence. Vezi definitia »
BĂTĂÍȚĂ, bătăițe, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui bătaie. - Bătaie + suf. -iță. Vezi definitia »
BULUCBÁȘĂ, bulucbași, s. m. (Înv.) Comandant de buluc (2). – Din tc. bölükbașı. Vezi definitia »
TETIÉRĂ, tetiere, s. f. Piesă accesorie a unui fotoliu sau scaun pe care se sprijină capul. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. têtière. Vezi definitia »