FITOPATOGÉN, -Ă adj. (despre factori ecologici) care produce îmbolnăvirea plantelor. (< fr. phytopatogène) Vezi definitia »

TIOFÉN s.n. (Chim.) Substanță organică, cu însușiri asemănătoare benzenului, care se găsește în gudroanele de la distilarea cărbunilor de pământ. [< fr. thiophène, it. tiofene]. Vezi definitia »

KÁITEN s.n. Torpilă mare (corespondent naval al avionului kamikaze), având la bord un pilot, care o conducea până la țintă, devenind prima ei victimă. [< fr., jap. kaiten]. Vezi definitia »

AMBIGÉN, -Ă adj. 1. gen ~ = genul neutru. 2. cu stamine și pistile în aceeași floare; monoclin, bisexuat. (< lat. ambigenus) Vezi definitia »

BLIXEN, Karen (1885-1962), scriitoare daneză. Povestiri cu caracter fantastic („Șapte povești gotice”) și proză cu caracter autobiografic („Ferma mea africană”). Vezi definitia »