ghismán (ghismáne), s. n. – Plăcintă cu brînză. – Var. ghismană, ghițman(ă). De la Ghetsemani, nume propriu, datorită faptului că s-a făcut la început pentru sărbătoarea Paștelui (Bogrea, Dacor., III, 724; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 188). Vezi definitia »

pifan, pifani s. m. 1. (iron.) infanterist. 2. (peior.) soldat aflat în primul ciclu de instrucție. 3. om naiv / credul. Vezi definitia »

șpan (-ni), s. m. – Viceguvernator al unui comitat maghiar, subprefect. Mag. spán, ispán (Candrea; S. Pop, Dacor., VIII, 66). – Der. fișpan, s. m. (Trans., prefect, guvernator), din mag. fő-ispán. Vezi definitia »

talián s.n. (reg.) 1. loc îngrădit de ape (râu, mare) pentru pescuit. 2. năvod mare. Vezi definitia »

MAGDALENIÁN, -Ă adj., s. n. (din) ultimul subetaj al paleoliticului superior, în care apar elemente de cultură umană. (< fr. magdalénien) Vezi definitia »