ILEOCOLOSTOMÍE s. f. anastomoză între intestinul subțire și cel gros. (< fr. iléo-colostomie) Vezi definitia »

CRENOLOGÍE s.f. Studiul apelor minerale terapeutice. [Gen. -iei. / < fr. crénologie, cf. gr. krene – izvor, logos – știință]. Vezi definitia »

HIGROMETRÍE s. f. Ramură a meteorologiei care se ocupă cu descrierea metodelor și a aparatelor utilizate în determinarea umidității aerului atmosferic. – Din fr. hygrométrie. Vezi definitia »

XENOPATÍE s.f. Delir în care bolnavul e convins că se acționează asupra sa de la distanță prin sugestie, hipnoză etc. [Gen. -iei. / < fr. xénopathie, cf. gr. xenos – străin, pathos – boală]. Vezi definitia »

ASTROSPECTROGRAFÍE s. f. ramură a astrofizicii care studiază spectrele corpurilor cerești. (< fr. astrospectrographie) Vezi definitia »