ARTERIÓLĂ s.f. Ramificație subțire a arterelor. [Pron. -ri-o-. / < fr. artériole]. Vezi definitia »

BAGHÉTĂ, baghete, s. f. 1. Bețișor subțire; nuielușă, vărguță. ◊ Baghetă magică = bețișorul de care se slujesc scamatorii în operațiile lor. ♦ Vargă ușoară și nu prea lungă cu care dirijorii conduc execuția unui ansamblu muzical; fig. talentul, măiestria dirijorului. ♦ Bețișor de forme variate cu care se lovesc membranele, coardele sau lamele unor instrumente muzicale. ♦ Vergea de lemn pe care stă întins părul arcușului. ♦ Dungă de ajur sau de culoare diferită care împodobește uneori ciorapii pe partea exterioară a gleznelor. 2. Nume dat unor piese cilindrice subțiri care fac parte din diverse mecanisme sau aparate. – Fr. baguette. Vezi definitia »

EFLORESCÉNȚĂ s. f. 1. începutul înfloririi unei plante; îmbobocire. 2. (fig.) înflorire, prosperitate, dezvoltare. 3. transformare în pulbere a unor săruri hidratate prin pierderea apei de cristalizare în contact cu aerul. ◊ depozit de săruri de la suprafața unor roci. 4. erupție ușoară pe piele; exantem; spuzeală. (< fr. efflorescence) Vezi definitia »

CHERMÉSĂ s.f. Serbare câmpenească cu muzică și dans. [< fr. kermesse, cf. ol. kerkmisse – misă bisericească]. Vezi definitia »

STRÍGĂ, strigi, s. f. 1. (În superstiții) Ființă imaginară închipuită ca o femeie care chinuiește copiii mici, ia mana de la vaci etc. 2. Pasăre răpitoare de noapte, de culoare galbenă-roșcată, cu pete brun-închis, care se hrănește mai ales cu șoareci (Tyto alba guttata). 3. Fluture mare cu pete albe pe aripi, asemănătoare cu un cap de mort, care zboară numai în amurg și care, când este prins, scoate un zgomot ascuțit ca un strigăt; cap-de-mort (Acherontia atropos). – Lat. striga. Vezi definitia »