ESÓPIC, -Ă, esopici, -ce, adj. Referitor la Esop, care aparține lui Esop; p. ext. neclar, mai puțin clar, ambiguu, sibilinic. – Din fr. ésopique. Vezi definitia »

PREELÉNIC, -Ă adj. 1. referitor la civilizațiile instalate în lumea egeeană înainte de venirea indo-europenilor sau a celor care au suferit influența lor. 2. referitor la civilizația miceniană. (< fr. préhellénique) Vezi definitia »

témnic (-ce), s. n. – Adăpost în pămînt în care se țin stupii iarna. Sl. tĭmĭnŭ „întunecat”, cu suf. -nic, cf. tainic, dornic (Cihac, II, 407; Tiktin; Candrea). – Der. temniță, s. f. (închisoare), din sl. tĭmĭnica (Miklosich, Slaw. Elem., 50), cf. bg. tămnicŭ, sb., cr. tamnica, slov. temnica, pol. ciemnica, mag. tömlöcz; temnicer, s. n. (paznic de închisoare, gardian), cf. sl. tĭmĭničarŭ „deținut”; întemnița, vb. (a încarcera). Vezi definitia »

BRAHICATALÉCTIC adj., s.n. (Vers greco-latin) terminat printr-un picior având lipsă două silabe. [< fr. brachycatalectique, cf. gr. brachys – scurt, katalektikos – incomplet]. Vezi definitia »

DISCOGRÁFIC, -Ă, discografici, -ce, adj. 1. De disc¹ (4). 2. De discografie (1). – Din fr. discographique. Vezi definitia »