NOMENCLATURÍSTIC, -Ă, nomenclaturistici, -ce, adj. (Rar) Privitor la nomenclatură, de nomenclatură; nomenclatoric. – Nomenclatură + suf. -istic. Vezi definitia »

SÍNDIC s.m. (Ieșit din uz) Reprezentant al unei instituții, al unei obști sau al unei corporații însărcinat cu administrarea treburilor ei. [< fr. syndic, cf. lat. syndicus < gr. syn – cu, dike – proces]. Vezi definitia »

BÉHIC (‹ gr.) adj. (Despre un medicament) Care calmează tusea prin diminuarea tonusului centrilor nervoși ai acesteia, a sensibilității zonelor reflexogene ale mucoasei căilor respiratorii sau prin degajarea lor de secreții. Vezi definitia »

TROHÁIC, -Ă adj. 1. (despre versuri) din trohei. ♦ metru ~ = sistem de versificație având la bază troheul. 2. (despre cezură) care taie al treilea dactil al unui hexametru după primele două silabe, un troheu. (< fr. trochaïque) Vezi definitia »

BUNTÚȘNIC, buntușnici, s. m. (Înv., arh. și reg.) Conjurat, răzvrătit, rebel. – Rus buntovščik. Vezi definitia »