STAGNÁNT, -Ă, stagnanți, -te, adj. (Despre fluide) Care stă pe loc, care nu curge; stătător. ♦ Fig. (Despre abstracte) Care nu evoluează, nu progresează, care lâncezește; inactiv. – Din fr. stagnant, lat. stagnans, -ntis. Vezi definitia »

UMECTÁNT s.m. Agent de umectare. [Cf. fr. humectant]. Vezi definitia »

REPÉNT, -Ă adj. (despre tulpini) care se târăște pe pământ, dând naștere din loc în loc la rădăcini; târâtor. (< lat. repens) Vezi definitia »

FALIMÉNT, falimente, s. n. Situație de insolvabilitate în care se află un comerciant, un industriaș etc., declarată de o instanță judiciară; fig. ruină, eșec total. ◊ Expr. A da faliment = a) a nu-și mai putea face plățile (în calitate de comerciant, industriaș etc.); b) a da greș, a nu reuși într-o acțiune; a se prăbuși. – Din germ. Falliment, it. fallimento. Vezi definitia »

COMUNICÁNT¹ adj. vase -e = sistem de vase care comunică între ele, astfel încât un lichid se ridică în toate la același nivel. (<fr. communicant) Vezi definitia »